la-Timisoara.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii timisorenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Interviu Maestrul Corneliu Murgu: O voce bună pleacă imediat spre orizonturi noi

Agerpres

 

Opera Națională Română din Timișoara, emblemă a culturii bănățene și naționale, va marca în acest an mai multe evenimente, ediții jubiliare, noi puneri în scenă sau reluări ale unor spectacole, după ce acestea au lipsit decenii de pe prima scenă lirică din vestul țării.

Maestrul Corneliu Murgu, directorul Operei din Timișoara, vorbește într-un interviu acordat AGERPRES despre "criza de voci" care poate duce la "stingerea" unui spectacol îndrăgit de public, precum și despre posturile blocate ce se reflectă asupra varietății repertoriului.

"Dacă găsești o voce bună, în cel mai scurt timp pleacă spre orizonturi noi, nu că acest lucru ar fi neapărat rău — soliștii trebuie să circule—, dar este rău pentru instituție în alcătuirea distribuțiilor spectacolelor", afirmă maestrul Corneliu Murgu, în interviu.

Opera Națională este un veritabil brand în ceea ce privește agenda evenimentelor prin care Timișoara dorește să cucerească titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.

AGERPRES: Ce momente marcante bifează în acest an Opera Națională Română din Timișoara? 
Corneliu Murgu: Anul 2015 va fi plin de evenimente artistice deosebite. Pe lângă aniversarea a 40 de ediții a Festivalului Internațional "Timișoara Muzicală" (18 octombrie — 22 noiembrie, ediția jubileu), două titluri vor fi prezentate în premieră, și anume opereta "Contesa Maritza" de Kalman (17 mai) și "Norma" de Bellini (22 noiembrie), vom relua un titlu cu care instituția noastră se identifică, fiind primul titlu jucat de Opera timișoreană la data de 27 aprilie 1947, "Aida" de Verdi, programat la data de 27 aprilie, ca un arc de timp de 68 de ani. Ediția jubileu a Festivalului Internațional "Timișoara Muzicală" va propune publicului nostru zece spectacole de operă, operetă și de balet. Atmosfera aniversară se va distinge grație invitării a cinci instituții de profil: Operele Naționale din Belgrad, Novi Sad și Szeged, Teatrul Național de Operă și Balet din Chișinău și Filarmonica de Stat din Sibiu, fiecare dintre acestea prezentând titluri care nu se află în repertoriul curent al instituției noastre. Închiderea ediției jubileu va fi marcată printr-o premieră, a operei "Norma" de Bellini. Acest titlu nu a mai fost jucat la Timișoara din anul 1988 — cu excepția prezentării în concert, pe 4 mai 2009, în magnifica interpretare a Nellyei Miricioiu, Mirouslavei Iordanova și a lui Călin Brătescu.

AGERPRES: De unde va veni finanțarea acestor spectacole? 
Corneliu Murgu: Cu toate că prezența la Timișoara a unor instituții atât de cunoscute, fiecare cu câte un ansamblu artistic și tehnic impresionant (150-170 de persoane) presupune dimensiuni financiare deosebite, contăm, pe lângă sprijinul oferit de Ministerul Culturii, și pe aportul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Timișoara în realizarea acestei ediții aniversare. Celelalte titluri din festival sunt spectacolele proprii, care vor beneficia de aportul soliștilor vocali sau al dirijorilor invitați.

AGERPRES: Cum "se stinge" un spectacol? 
Corneliu Murgu: Este o întrebare atât de simplă, dar cu un răspuns atât de complex. Pe lângă factorii care țin de datele contractuale, ca în cazul licențierilor internaționale, există situații când un titlu își poate pierde "interesul" publicului — mai rar, ce-i drept — sau când un titlu se află în aceeași montare de decade întregi. Ca exemplu grăitor, la premiera din 2005 a operei "Tosca" de Puccini, precedenta montare era nemodificată din anul 1948. Însă, de cele mai multe ori, lipsa vocilor impune "tragerea pe o linie moartă" a unui titlu, a unui spectacol, chiar dacă acesta înregistra fluență de public, cândva. În plus, genurile diferă în funcție de zona în care un teatru se adresează, astfel opereta extrem de îndrăgită în aceste părți nu e la fel de bine primită în altele, poate, datorită tradițiilor din anumite zone.

AGERPRES: Cum sunt primite de publicul timișorean, cunoscut ca fiind unul prin excelență verdian, operele bufe, "comediile" lirice? 
Corneliu Murgu: Operetele în special, chiar și operele bufe, însă în mai mică măsură, sunt extrem de iubite de timișoreni, tocmai de aceea am încercat să realizez, măcar în fiecare stagiune, câte o premieră de operetă: "Silvia" (2001 și 2014), "Văduva veselă" (2002, 2009), "My Fair Lady" (2003), "Țara Surâsului" (2004 și 2011), "Contele de Luxemburg" și opera bufă "Bărbierul din Sevilla" (ambele în 2007), "Liliacul" de J. Strauss (2008), opera bufă "Nunta lui Figaro" (2010), "Voievodul Țiganilor" (2010), "Scripcarul pe acoperiș" de Bock (2013). Pentru primăvara lui 2015, "Contesa Maritza" de Kalman va fi titlul operetei care va avea premiera cu aceeași echipă de realizatori ca și la premiatul spectacol "Silvia" din primăvara anului trecut. Acest titlu a beneficiat doar de o singură montare la Opera din Timișoara, în 1970, și s-a jucat până în 1991 de aproximativ 180 de ori.

AGERPRES: Cum stăm cu vocile în Timișoara? 
Corneliu Murgu: Stăm destul de rău. Sunt titluri care nu pot fi prezentate din lipsa vocilor pentru rolurile principale, iar situația aceasta nu e doar la Timișoara sau în țară, ci în mai toată Europa. În marea majoritate a spectacolelor prezentate suntem nevoiți să apelăm la cel puțin un solist invitat, fie din țară, fie din străinătate. În ceea ce privește "pepiniera de voci", în Timișoara, grație Colegiului Național de Artă "Ion Vidu" și a Facultății de Muzică, absolvenții acestor școli, cel puțin în teorie, se pot angaja la instituțiile de cultură din oraș, în urma audițiilor și a concursurilor pe post. Aceasta, dacă există posturi libere, însă posturi libere nu există. Există, în schimb, mare nevoie de posturi, posturi care sunt blocate. Și astfel, ne reîntoarcem la teorie și putem spune că există "pepiniere de voci" în Timișoara, dar aceste pepiniere nu se referă neapărat la tinerii absolvenți. Chiar și soliștii consacrați sau aspiranții beneficiază de audiții periodice pentru obținerea unor roluri solistice. În plus, dacă găsești o voce bună, în cel mai scurt timp pleacă spre orizonturi noi, nu că acest lucru ar fi neapărat rău — soliștii trebuie să circule—, dar este rău pentru instituție în alcătuirea distribuțiilor spectacolelor.

AGERPRES: În ce stare este biblioteca Operei din Timișoara? 
Corneliu Murgu: Fondul de partituri muzicale al Operei timișorene este relativ nou, neînregistrându-se exemplare unicat sau cu valoare patrimonială, de-a lungul timpului încercându-se înlocuirea partiturilor scrise de mână cu cele tipărite, de altfel o modernizare absolut obligatorie pentru toate teatrele din țară, mai toate aflându-se în această situație, și destul de costisitoare.

AGERPRES: Opera din Timișoara are și un cochet muzeu propriu. 
Corneliu Murgu: Ideea de Muzeu al Operei s-a născut din dorința de a expune obiecte, fotografii, afișe, costume, legate de istoria instituției, într-un spațiu din imediata apropiere a sălii de spectacole, a foaierului și a garderobei, spațiu care imediat ce a devenit funcțional s-a transformat într-un loc de promenadă a publicului înainte de începerea spectacolelor, dar și în pauzele acestora. Expoziția este permanentă și pe măsură ce se identifică obiecte noi sau inedite legate, așa cum spuneam de istoria instituției, se adaugă la acest fond valoros din punct de vedere cultural-istoric.

Spațiul muzeal a fost dat în folosință din 2005. Printre costumele valoroase expuse se află și două costume de la spectacolul inaugural "Aida" de Verdi din 27 aprilie 1947, costumul din "Lacul lebedelor" de Ceaikovski al Rodicăi Murgu, o serie de fotografii din perioada de început a Operei din Timișoara, caiete program ale spectacolelor susținute de colectivul timișorean, afișe etc. În plus, se află și statuetele și plachetele premiilor obținute de ONRT: cel mai bun spectacol de musical — "Scripcarul pe acoperiș" (2013), cel mai bun spectacol de operetă — "Silvia" (2014), ambele oferite la Gala Premiilor Operelor Naționale din România de la Iași.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015